di Ivan Marongiu

Pipios Digitales: perìgulu o risursa?

S’addòbiu tra sos pipios e sas esperièntzias digitales est una de sas chistiones prus cumplessas chi coinvolget professionistas e espertos de s’educatzione, ma fintzas genitores e figuras adultas chi s’òcupant de minores. Sa dimanda est: telefoneddos intelligentes, Tablet, Tv e Rete sotziale andant bene pro sa vida de sos fìgios nostros? Cales sunt sos perìgulos? B’at aspetos positivos? Ite nos narant sas Iscièntzias Pedagògicas a custu propòsitu?

Prima de totu non podimus pretèndere “beridades assolutas”, pro ite sa tecnologia de oe est in cambiamentu costante: custu signìficat chi fintzas sos adultos  si devent tènnere semper agiornados. De seguru abarrare informados est su modu prus ùtile de istare a presu de sos pipios nostros, sende chi comente adultos tenimus su dovere de ischire cales sunt sos arriscos e sas risursas chi podet dare custa “realidade virtuale”, pro pòdere indiritzare sas generatziones noas a nde fàghere unu bonu impreu. Sa tecnologia “Touch” est essifa giai in sos annos ’90, ma tenet un’isvilupu mannu a inghìriu de su 2010 cun sa s’essida in su mercadu de Telefoneddos intelligentes, Tablet o Notebook, chi ant comintzadu a intrare in sas domos de sas persones e a fàghere parte de sa vida nostra de ogna die.  De cunsighèntzia, fintzas sas Retes sotziales ant comintzadu a èssere impreadas semper de prus. Cando faeddamus de “Rete sotziale” faghimus riferimentu a cuddos sitos internèt chi dant a sos impitadores de sa rete unu logu de addòbiu virtuale in ue pòdere cumpartzire esperièntzias (foto, vìdeos, messàgios, giogos etc…). Sas prataformas virtuales prus connotas e impreadas sunt pro esempru Facebook, WhatsApp e YouTube, ma bi nd’at àteras chi si sunt isvilupadas prus in manera reghente e chi ant giai superadu sas àteras a livellu de notoriedade, comente Instagram o TikTok.

Sos datos chi ant postu in pensamentu Pediatras e Espertos de su setore, sunt istados cuddos relativos a s’impreu de sos aparatos digitales in sos pipios italianos a suta de sos duos annos: su 38%. Àteros rilevamentos sìmiles nos sugerint comente prus de sa metade de sos pipios passant medas oras cun unu Tablet pro giogare, o cun su Telefoneddos intelligentes pro pompiare vìdeos in YouTube. Sos pipios de oe faghent parte de sa gosi mutida “Generatzione de sos Nativos Digitales”, est a nàrrere persones nàschidas in s’era de sos multischermos, chi cunsìderant sa tecnologia un’elementu naturale. Custos pipios sunt “sa prima generatzione chi at isvilupadu una connoschèntzia  sena chi li siat istada trasmìtida dae sa generatzione pretzedente.

Cale est duncas su còmpitu de s’adultu, si no est prus mutidu a inditare a sos pipios comente  s’impreant custos aparatos? Su còmpitu de sos educadores e de sos babbos est cussu de connòschere sos istiles de esploratzione e de impreu de sas tecnologias e sas fases de edade de su pipiu acanta propònnere sos istrumentos curretos, pro pòdere creare cuntestos de aprendimentu echilibrados e adeguados. “Sos Tablet benint dados a sos pipios giai dae cando sunt tropu minoreddos, ma diat èssere mègius a los evitare a su mancu finas a sos tres annos. Sos trastos tecnològicos podent èssere impreados ma cun grandu moderatzione e cun su controllu costante de sos adultos: sos pipios dae in antis s’ischermu perdent sa cognitzione de su tempus e su gosamentu chi nde cunsighit est solu passivu, de seguru non ativu e sensoriale.”

Un’istùdiu chi nos benit a agiudu pro fàghere craresa est cussu de sa Boston University School of Medicine, in ue  sunt istadas cunstatadas diversas abitùdines chi diant èssere mègius a evitare. B’at, in sa vida de sos pipios, momentos de “isetu” o de “infadu” chi no andant prenados pro fortza. Finas dae minores, su fatu de èssere abituados a afrontare frustratziones minores (s’isetu de su pediatra o retzire unu “nono” dae s’adultu), lis permitet de crèschere e de bìvere cun consièntzia e echilìbriu sos disafios inevitàbiles chi ant a dèvere superare in su cursu de sa vida.

Chircare de calmare sos fìgios cun tablet o telefoneddos intelligentes podet èssere dannosu, ca diat pòdere influire in manera negativa subra s’isvilupu emotivu issoro; chircare de istentare  e fàghere isvagare sos pipios cun custos aparatos non lis diat permìtere  de imparare a compidare sos sentidos pròpios, autoregolendesi. In prus, s’impreu semper prus fitianu de sos aparatos los diat istesiare dae sas interatziones cun sos àteros. Televisione, tablet e telefoneddos podent interferire subra  sas capatzidades de sotzializatzione, de empatia e de risolutzione de sos problemas chi in generale benint imparados durante s’infàntzia cun s’esploratzione, su cunfrontu, su giogu e s’interatzione cun fedales e adultos. S’arriscu est fintzas su chi sa tecnologia sostituat fainas importantes pro s’isvilupu sentidu-motòriu fundamentales pro s’aprendimentu in generale, e fintzas pro s’aplicatzione de iscièntzia e matemàtica. Preferimus duncas  pro sos pipios nostros esperièntzias cuncretas, sensoriales, motòrias: esperièntzias chi si basant subra sa relatzione cun adultos e cun sos levas issoro. Su cuntatu fìsicu e s’impreu de totu sos sensos permitent s’isvilupu de sas risursas neuronales e s’allenamentu de capatzidades cunnètidas cun sa cuntzentratzione e s’atentzione.

In sos primos annos de vida non podimus definire propriamente “aprendimentu” su chi sos pipios isperimentant pro mesu de s’ischermu tàtile, su touch screen, mescamente si benint lassados solos sena sa presèntzia de s’adultu. Issos non tenent sas capatzidades o sas cumpetèntzias pro lu gestire, sena contare su fatu chi sos aparatos creant dipendèntzia. Custas dipendèntzias noas pigant su nùmene de IAD (Internèt Addiction Disorders) e sunt ligadas a s’impreu compulsivu de mundos virtualizados, a su giogu de azardu e a sa pornografia in lìnia. Iperatividade, istorbos de su sonnu, farta de cuntzentratzione, istorbos de s’umore, de sa regulatzione de sos sentidos e istesiamentu de su pipiu dae sos raportos sotziales podent èssere singiales de dipendèntzia dae sa tecnologia. S’impreu de sos aparatos eletrònicos no est de dimonizare o de evitare in manera tassativa: bastat a agatare su giustu echilìbriu!

Pro ogni 30 minutos de tv o tablet, sos pipios diant dèvere colare 2 oras in àteras atividades de interatzione cun sos genitores  o cun àteros pipios. Su chi devimus fàghere est custu: Limitare su tempus de bisione de s’ischermu: sas tv non si nde istudant a solas, duncas lu devamus fàghere nois; Seberare sos contenutos preferende cuddos de s’editoria multimediale educativa; Cumpartzire sa bisione de programas e esperièntzias digitales cun sos pipios pro los pòdere ghiare e suportare; Definire sos momentos e sos logos de sa bisione, previdende àreas “screen free” a s’internu de sa die; Evitare de pònnere pc o vìdeos giogos in s’aposentu de letu. Privilegiare un’ispàtziu comunu pro collocare su pc e àteros aparatos pro nos permìtere de nde compidare a beru s’impreu; Istabilire unu tempus de cumpartzimentu de sos trastos digitales, unu tempus pro s’impreu individuale e unu pro s’impreu paris cun nois.

Cun sos pipios tocat a bi allegare: est a los informare chi non totu su chi s’agatat in su web est beru e chi sa privatesa issoro est importante meda, pro custu in chat o bia mail non tocat mai a dare informatziones personales, de sos familiares o de sos amigos. Ammustramus a sos fìgios nostros chi non bi sunt solu sos videogiogos e chi faghet a fàghere fintzas àteras esperièntzias ispassiosas, ùtiles a s’aprendimentu. Un’esèmpiu si podet agatare in su situ www.googleartproject.com, acanta si podent programare  sas bìsitas a giassos e museos pro apretziare sas òperas de àrte postas in lìnia. Opuru, pro imparare sas limbas in modu ispassiosu, b’est su situ lyricstraining.com

Sa cosa prus importante est isvilupare, in sos pipios e in sos pitzoccheddos, un’ograda crìtica e riflessiva chi potzat permìtere a totus de istare in una cunditzione de seguridade e de benèssere, e in su matessi tempus, resèssere a isfrutare sas calidades e potentzialidades de sos trastos tecnològicos chi oe tenimus a disponimentu.